Locuinţă unifamilială (TECON)

Am rugat biroul care a semnat lucrarea premiată anul acesta la Anuala de Arhitectură să ne trimită o scurtă descriere a lucrării, din raţiuni legate de complexitatea soluţiei de arhitectură în raport cu numeroasele constrângeri date de deschiderea terenului, vecinătăţi, amplasare etc. Pentru un beneficiar, simpla analiză a imaginii nu poate returna prea multe rezultate şi concluzii, în afara celor legate strict de raţiuni estetice, de regulă subiective. Ni s-a părut astfel important pentru cititor să parcurgă o argumentare a construcţiei, ce relevă o multitudine de idei şi soluţii care au trebuit găsite şi care, în ultimă instanţă, exprimă destul de bine cât de mare este implicarea arhitectului şi cât de importantă este viziunea sa în finalizarea unei lucrări valoroase.

Şi pentru a face acest exerciţiu şi mai plăcut, am ales să vă povestim noi, ca profani, în câteva cuvinte simple şi fără exprimări de specialitate, de ce este această casă specială, pentru ca mai apoi să puteţi citi materialul trimis de arhitectul Bogdan Babici, mult mai amplu şi mai “de arhitect”.

Prin urmare: casa este amplasată pe un teren cu vecinătăţi prea puţin atrăgătoare din punct de vedere estetic, înconjurată de blocuri comuniste, cămine de nefamilişti şi hale de producţie. În acest context, pe un teren cu o deschidere de numai 9,5m, proprietarii îşi doreau o casă însorită, cu multă lumină naturală, dar care în acelaşi timp să fie intimă şi foarte spaţioasă. Se aşteptau la o casă cu multe ferestre şi care să se realizeze rapid, cu bugetul pe care îl aveau la dispoziţie.

Arhitectul a explicat că este imposibil să realizezi o astfel de casă fără ca ocupanţii ei să nu se simtă ca într-un acvariu, expuşi privirilor sutelor de vecini din clădirile aflate în preajmă. În plus deschiderea mică a terenului nu rima deloc cu ideea de casă foarte spaţioasă. Soluţia pe scurt: lumina naturală a fost asigurată de decupaje hublou, extrem de ludice şi de simpatice, care îndulcesc sobrietatea formei, dar şi de luminatoare care asigură căderea în cascadă a luminii din direcţia acoperişului casei. În plus arhitecţii au optat pentru podele de sticlă pe anumite suprafeţe din casă, astfel încât lumina care pătrunde prin luminatoare să nu fie întreruptă până la parter. Pentru senzaţia de spaţiu s-au creat spaţii deschise şi  internivele – etajele sunt dispuse la “jumătate” astfel că, de la parter de exemplu, se vede foarte bine şi etajul unu, generând o senzaţie pregnantă de spaţiu vast. S-a folosit multă sticlă, care reflectă şi ea lumina, precum şi o schemă cromatică simplă, cu mult alb. Pentru numeroasele detalii tehnice legate de construcţia în sine şi de elemente precum izolarea casei şi alimentarea cu energie, citiţi textul redactat de arhitect. În tandem cu imaginile prezentate, credem că acest material vă va ajuta să apreciaţi complexitatea realizării unei locuinţe unifamiliale inspirată.

# # #

Arh. Bogdan Babici, TECON

Construcţia este amplasată în zona Brâncoveanu, o zona de fostă mahala a Bucureştiului, cu regim de inaltime P-P+1, loturile având deschideri între  10 şi 15 m . Întreaga zonă este acum flancată de fronturile bulevardelor construite în anii ’80 şi “beneficiază” de vecinătatea unor cămine de nefamilişti, produs al aceloraşi ani de tristă amintire. Terenul nostru are o deschidere netă de 9,5 m (au mai “intrat” vecinii cu imobilele construite de ei). Spre est, în plan uşor îndepărtat, este un cămin de nefamilişti P+4, cu priveliştea de rigoare, iar în vecinătate se află o gospodărie ale cărei anexe au fost dispuse, specific românesc,  pe fundul de lot, generând un calcan de 5m înălţime.

La sud se mai găseşte un lot încă neconstruit, dar pe care se cresc găini, la vest este strada Vultureni, iar la nord este calcanul unei mici hale de producţie, realizată fără autorizaţie acum 20 de ani şi care, neavând fundaţie, a impus realizarea unor soluţii de construcţie destul de sofisticate, cu injecţii de stabilizare sub fundaţii şi colonete de beton armat pe 10m adâncime (fapt care ne-a obligat la o retragere a subsolului pe acea zonă cu încă 40 cm, şi la implementarea unor soluţii de hidroizolare extrem de dificile).

Retragerile impuse prin Certificatul de Urbanism au clarificat locul de amplasare a volumetriei, lăsând posibilitatea realizării unei construcţii ale cărei dimensiuni exterioare sunt: lăţime  7 m şi lungime de 20 m. Având în vedere dimensiunile terenului, priveliştile înconjurătoare, dar şi “diversitatea stilistică” a vecinătăţilor, am considerat că volumetria cea mai nimerită ar fi una cu o atitudine conciliantă, cât mai simplă, rezultată din volumul paralelipipedic, căruia i s-au înlăturat colţurile, astfel încât să se genereze suprafeţe vitrate numai către elemente plăcute ale sitului, precum teii din zona străzii sau cireşii bătrâni din spatele lotului.

Tot la capitolul constrângeri volumetrice se înscrie şi dorinţa de a da lumină naturală tuturor spaţiilor, de a orienta corect din punct de vedere al însoririi toate spaţiile din clădire. Astfel, decupajele generatoare ale volumetriei sunt dispuse spre est în cazul dormitorului matrimonial, spre sud-est în cazul bucătăriei şi locului de luat masa, spre est pentru living şi spre sud-vest pentru dormitoarele copiilor. În plus, peste golul scării este decupat un luminator ce introduce o luminare zenitală foarte generoasă chiar în mijlocul volumului, ceea ce  contribuie şi la însorirea  zonei de zi.

De asemenea, având în vedere vecinătatea neprietenoasă, livingului i s-au aplicat acele decupaje rotunde tip hublou, care vibrează ludic volumul robust, goluri care permit un control bun al legăturii cu vecinătatea precum şi un decupaj generos dinspre vest, care deschide livingul către un tei frumos ce umbreşte totodată zona vitrată pe perioada verii. Pentru a asigura însorirea acestei zone de living, am realizat o pardoseală de sticlă multistrat, pentru decupajul volumului dinspre sud-vest, unde s-a generat o terasă spre care sunt deschise dormitoarele copiilor, această privelişte fiind de asemenea controlată şi direcţionată către un alt tei mare de pe trotuar.

Pardoseala–luminator transparentă a terasei creează un loc de distracţie inedit pentru copii, generând senzaţia unei rămâneri în imponderabilitate în momentul un care te afli în mijloc, şi totodată permite pătrunderea generoasă a razelor soarelui pe toata perioada zilei în zona livingului. Amprenta la sol a construcţiei este de 120 mp, iar suprafaţa totală construită de 350 mp. Înălţimea maximă este de 11,5 m. 

Formele pure şi senzaţia de introvertire, exprimate de volumetria exterioară, sunt compensate de o spaţialitate interioară caracterizată de o deschidere aproape totală a spaţiilor unele către altele. Circulaţia verticală materializată într-o panglică cutată cu o grosime de 7 cm, (structura metalică placată cu lemn) care generează treptele, flancată de balustrada de sticlă securizată ale cărei reflexii amplifică în mod benefic golul interior al volumului, conectează funcţiunile casei, dispuse la jumătate de nivel.

Astfel, intrarea în casă se face pe faţada sudică, printr-un gol foarte sincer exprimat şi protejat de o copertină de sticlă, la nivelul livingului, direct în zona de gol vertical în care evoluează scara. Prin coborârea a jumătate de nivel revenim la nivelul curţii, spre zona din spate, unde printr-o succesiune de panouri vitrate mobile se deschide total atât zona locului de luat masa, cât şi zona bucătăriei. Decupajul amplu al volumului asigură acoperirea unei terase finisată cu deck de lemn, ce deserveşte zona de luat masa şi zona de bucătărie precum şi terasa ce se continuă în spaţiul curţii cu o suprafaţă de gazon.

Dacă ne continuăm coborârea cu încă jumătate de nivel dinspre locul de luat masa, ajungem în zona de demisol, zona  de divertisment unde se mai găseşte şi un dormitor de oaspeţi. În zona subsolului se găsesc spaţiile tehnice şi zonele de depozitare plus spălătoria.

Revenind în zona de intrare, dacă alegem să urcăm jumătate de nivel, ajungem în zona suitei matrimoniale, care beneficiază de un dressing generos, baie matrimonială şi dormitor matrimonial cu terasă. În această zonă decupajele rotunde ale faţadei se continuă, lăsând să pătrundă filtrat lumina dinspre sud. Urcând o jumătate de nivel ajungem în zona copiilor, unde sunt două camere generoase cu terasă orientate sud–vest şi un dressing generos cu baie ce deserveşte ambele dormitoare. Din această zonă se poate urca încă jumătate de nivel şi, prin luminatorul de sticlă de deasupra scărilor, se iese pe o terasă finisată tot cu deck, deasupra dormitorului matrimonial, terasă ce are parapeţi ampli, lăsând posibilitatea de a face plajă sau a sta în linişte, ferit de privirea indiscretă a vecinilor.

În această zonă de terasă beneficiarul a amplasat vase mari cu pomi, autohtoni şi tropicali, amenajând în mod plăcut această zonă intimă. Multitudinea de mijloace de exprimare a fost restrânsă la cât mai puţin, astfel că interiorul este tot alb, utilizând în această gamă cromatică materiale precum sticla, transparentă şi mată sau vopsită în alb, parchet arin– şi el aproape alb, tencuieli uscate şi umede  finisate tot alb, corpuri de iluminat din sticla mată, uşi secrete, albe, oglinzi sablate, metal eloxat….totul fără utilizarea contrastelor puternice şi cu dorinţa de a amplifica cât mai mult senzaţia de luminozitate a casei.

Izolarea s-a făcut în aşa fel încât pierderile de energie să fie aproape zero. Clădirea beneficiază de un sistem inteligent şi eficient de control şi asigurare a temperaturii. Astfel întreaga suprafaţă orizontală, şi parţial şi pereţii, sunt suprafeţe radiante, încălzite sau răcite cu agent termic apă, preparată în centrala termică în condensaţie, secondată de panouri solare. Pentru răcire şi pentru perioadele de tranziţie se utilizează un sistem tip VRV,  pompă de caldură aer-aer. Dispunerea clădirii pe teren şi forma de organizare a accesului au generat o zonare a curţii, în două suprafeţe: una privată dinspre spatele curţii şi una semipublică în faţa curţii, care prin tipul de tratare transparent şi aerat al împrejmuirii, participă la spaţiul străzii..